Îndepărtarea nervului ar stopa dezvoltarea rădăcinilor și astfel riscul pierderii dintelui este mult mai mare. Însă, metodele și materialele actuale ne permit salvarea nervului pentru o perioadă îndelungată de timp. Una dintre aceste manopere poartă denumirea de pulpotomie.

Când se recurge la pulpotomie, manoperă realizată sub izolare cu digă și anestezie, medicul va îndepărta în totalitate caria și chiar dacă are loc expunerea punctiformă a nervului, acesta îl va izola cu un material denumit Biodentină (un material biocompatibil cu caracteristici asemănătoare cu cele ale dentinei naturale). Astfel, nervul va rămâne pe loc și rădăcina se va forma în continuare. Această procedura necesită, de cele mai multe ori, și un tratament endodontic complet după câțiva ani. Dar dacă rădăcina și-a finalizat creșterea, ea este considerată un succes.

Se recomandă un control la 3 luni, la 6 luni și apoi 1 an pentru testarea vitalității dintelui (pacientul trebuie să simtă stimuli termici – rece sau cald), eventual se face și o radiografie de control.

Din păcate, există și situații când nervul nu reacționează așa cum ne-am dori, moment în care se recomandă tratamentul de canal pentru a evita o viitoare inflamație (durere de intensitate crescută) sau o viitoare infecție când nervul devine necrotic.